Invitați

IOANA CRĂCIUNESCU (actriță de teatru și cinema și poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la București. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București și a devenit actriță a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; „Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, „Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie „Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

GABRIELA TOMA iubește să călătorească. A explorat culturi din Europa și din America Latină, spațiul care a avut cel mai mare impact cultural asupra sa fiind Mexicul. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de filosofia dualității, dialogul intercultural, educația non-formală și storytelling. Coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la Muzeul Național al Literaturii Române, din București, printre care „Festivalul cultural latino-american” și „Atelierele Thomasinei”. A publicat volumele de versuri: Cântecul geamănului (Editura Humanitas) și Crivacul (Editura Tracus Arte). În 2024, publică volumul POSH cu ilustrații de Laura Greaca și Livia Greaca, Editura Ars Libri.

DAN MIRCEA CIPARIU s-a născut la 7 septembrie 1972, în București. Este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, editura Libra. În 2007, volumul său de poeme Tsunami, editura Brumar, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022, publică volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie „Vasile Voiculescu”. În 2024, publică volumul Cartușeria, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, Editura Vellant.

FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuți poeți ai generației optzeciste. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan. A fost vicepreședintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat și a prezentat emisiuni de cultură la postul național de televiziune și la TVR Cultural. Face parte din echipa redacțională a săptămînalului Cațavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficțiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc și-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Povești erotice românești (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beție(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de București (2011, 2015) și o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliție (2016), iar în 2017 volumul „Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franța, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie „Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.

COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, Maramureș), lector la Universitatea Hyperion din București, poet, prozator și eseist. Doctor al Universității din București cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane, volume de eseuri, povestiri și poeme, precum și cărți pentru copii și tineret. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. A primit Premiul Tânărul prozator al anului (2012) pentru romanul Teofil și Câinele de lemn, Premiul revistei Observator cultural (2019) pentru volumul de poeme Cântec de leagăn pentru generația mea, Premiul agentiadecarte.ro (2019) pentru romanul Arșița. La Editura Polirom i-au mai apărut romanele În urmă nu mai e nimic (2015), Dispariția (2021), Ca să nu se aleagă praful de toate (2024; Premiul De la Carte la Film al revistei Matca Literară) și Trilogia lui Teofil (2024), cărțile pentru copii Anisia și uneltele fermecate (2021), Anisia și manuscrisul mistic (2022) și Anisia și oceanul de uitare (2024), precum și biografia romanțată Labiș. Jurnalul pierdut (2022).